Bine alese, grasimile pot fi un adevarat medicament

De ceva vreme, grasimile alimentare sunt stigmatizate. insa nu toate sunt 'demoni' pentru organism. Tocmai de aceea trebuie facuta o selectie foarte atenta a celor 'bune' si a celor 'rele'.
Ca mancarea mai putin grasa este mai sanatoasa este deja un fapt dovedit stiintific. Scad cantitatea de grasimi din organism, colesterolul din sange, iar arterele sunt mai protejate.

Însă suprimarea totală a găsimilor din alimentaţie nu este o soluţie la fel de sănătoasă, aşa cum s-ar­ putea crede, arată specialiştii din cadrul "Maryland Nutritionists Association" („Asociaţia Nutriţioniştilor din Maryland", SUA).

Cel mai important este ca regimul alimentar să selecţioneze grăsimile sănătoase de cele mai puţin sănătoase. În ultimele decenii, aruncarea anatemei asupra grăsimilor umbreşte efectele benefice pe care anumite categorii de lipide le au asupra organismului.

Se ştie, de altfel,­ că lipidele produc cea mai mare cantitate de energie în organism – un gram de lipide generează nouă calorii, spre deosebire de aceeaşi cantitate de glucide (zaharuri) sau proteine, care furnizează doar patru calorii.

Cantităţile care depăşesc necesităţile organismului sunt stocate, în cele din urmă, sub forma depozitelor adipoase. De aceea, nutriţioniştii susţin că grăsimile nu trebuie să depăşească 30% din aportul alimentar zilnic.

Carnea albă este mai indicată

Concret, un bărbat n-ar trebui să consume mai mult de 25 de grame de lipide pe zi, iar o femeie, 21 g. Cele mai "păcătoase" grăsimi din alimentaţie sunt cele de origine animală – grăsimi saturate –, care cresc nivelul colesterolului, în special al colesterolului "rău", prescurtat LDL.

Acesta se depune pe pereţii arterelor, favorizând apariţia bolilor cardiovasculare. Evident că nu numai alimentaţia contribuie la creşterea colesterolului şi la apariţia bolilor cardiovasculare, însă are un rol important.

Nutriţioniştii nu recomandă defel renunţarea la grăsimi în alimentaţie, însă ne sfătuiesc cum să alegem grăsimile "bune" de cele "mai puţin bune". Astfel, nutriţioniştii recomandă folosirea grăsimilor mono sau polinesaturate care se găsesc în uleiurile vegetale (de măsline, de floarea-soarelui, de soia, de nuci, de porumb, de rapiţă).

Sunt suficiente, recomandă specialiştii, una sau două linguriţe de ulei vegetal, în salate sau diverse reţete, zilnic. De asemenea, dintre lactate, sunt recomandate cele care conţin maximum 20% grăsime. Un alt aliment foarte bogat în grăsimi sănătoase este peştele gras (somon, hering, ton, sardele), iar moluştele (scoici) sunt bogate în acizi graşi esenţiali (pe care organismul nu îi poate sintetiza).

„Doza" recomandată de peşte şi scoici este de cel puţin două ori pe săptămână. Reduceţi cantitatea de carne grasă (oaie, miel, porc, vită) în favoarea preparatelor din carne albă (pui, peşte). De asemenea, reduceţi cât mai mult din meniu cantităţile de smântână, frişcă şi unt.

O mulţime de grăsimi nesănătoase sunt "ascunse" în preparatele de ciocolată, chipsuri, tocături, preparate de cofetărie şi patiserie. Nutriţioniştii recomandă, de asemenea, evitarea produselor care conţin „grăsimi vegetale hidrogenate" (cum sunt cele din margarină) sau grăsimi "trans", care sunt de proastă calitate şi nefaste pentru artere.

Specialiştii susţin că, urmând aceste sfaturi, nu va fi greu să mâncaţi mai sănătos, fără să faceţi rabat la savoarea preparatelor culinare.

Categoriile de acizi graşi

Acizii graşi sunt de mai multe tipuri: saturaţi, polisaturaţi şi monosaturaţi.

Acizii graşi saturaţi se găsesc în carne de vacă, miel, porc, şuncă şi produse lactate (lapte, unt, smântână). Cu cât este mai solid produsul, cu atât este mai mare concentraţia de acizi graşi saturaţi.

Acizii graşi polisaturaţi se găsesc în carnea anumitor peşti (ton, somon, macrou), dar şi în uleiurile vegetale - de floarea-soarelui, de soia sau de porumb.

Acizii graşi monosaturaţi se găsesc în cantităţi mari în uleiul de măsline