Sorteaza doar ce te intereseaza:

Bancuri

Top of Page

joi, 22 mai 2008

Dieta mediteraneana

În rîndul locuitorilor din zona mediteraneană se înregis­trează cele mai puţine cazuri de afecţiuni cardiovasculare sau oncologice. Totul se datorează dietei bogate în peşte, legume, cereale integrale şi ulei de măsline.
Iată că nutriţioniştii au reuşit să se pună de acord: dieta mediteraneană este exemplul ideal de alimentaţie echilibrată. Această dietă conţine aproximativ 60% carbohidraţi, 30% grăsimi şi 10% proteine.

Carbohidraţii provin din fructe şi legume crude, din cereale integrale, grăsimile – din uleiul de măsline, iar proteinele – din peşte şi fructe de mare. Specialiştii ne atrag atenţia că, în acest caz, nu vorbim despre o dietă de slăbire, ci despre un nou mod de viaţă. Dieta mediteraneană nu te ajută să scapi de kilograme într-un timp scurt, aşa cum promit curele de slăbire la modă. În schimb, această dietă îţi asigură sănătatea pe termen lung. Prevenirea îmbătrînirii, bolilor de inimă, obezităţii, cancerului se datorează fructelor, legumelor, uleiului de măsline sau peştelui – alimente pe care le consumă zilnic mediteraneenii.


MESE. Locuitorii din zona Mediteranei au o abordare aparte a dietei. Alimentele bogate în carbohidraţi – cereale integrale, paste – sînt consumate în prima parte a zilei, urmînd ca spre seară să pună pe masă alimentele bogate în proteine (peşte), sărace în calorii. “Este o decizie înţeleaptă aceasta. În primele ore ale zilei, organismul este pregătit să primească hrană, să o prelucreze. Nu ne îngrăşăm dacă mîncăm bine dimineaţa, dimpotrivă. De asemenea, persoanele care iau un mic dejun consistent se îmbolnăvesc mai greu şi dau randament mai bun pe parcursul zilei. Pe de altă parte, spre seară este bine să reducem aportul caloric. În timpul nopţii au loc procese care ţin de prelucrarea şi asimi­larea alimentului. Mesele consistente seara favorizează îngrăşarea. În dieta mediteraneană nu vom întîlni mese consistente seara”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

CRUDITĂŢI. În afară de paste, cereale integrale, peşte, ulei de măsline, dieta mediteraneană abundă în legume: cartofi, varză, ardei, roşii, vinete, ceapă, morcovi, dovlecei, măsline. Acestea din urmă se regăsesc în majoritatea reţetelor gastronomice din această zonă. Nu trebuie să uităm nici de fructe, din care mediteraneenii mănîncă zilnic cîte trei porţii. Dar nici de verdeţurile şi condimentele folosite în această dietă: măghiran, tarhon, busuioc, ţelină, pătrunjel, mărar.
Fructe de mare
În afară de peşte, o sursă va­loroasă de proteine în dieta mediteraneană sînt fructele de mare. Stridiile, midiile, homarii sînt una dintre cele mai bune surse de seleniu şi zinc, mine­rale care stimulează imunitatea. Pe lîngă zinc şi seleniu, fructele de mare – midii, calmar, caracatiţă, crevete, crabi, ho­mari, languste – conţin acizi graşi esenţiali omega 3 la fel ca şi peştele. Acizii graşi omega 3 previn creşterea colesterolului, stimulează sistemul nervos şi pe cel imunitar. Fructele de mare au un conţinut redus de calorii, de aceea ele pot fi savurate şi de persoanele care ţin cure de slă­bire. Astfel, 100 g crab furni­zează 130 de calorii, homarul – 100, midiile – 100, crevetele – 99, calmarul – 81, stridiile – 65.

Niciun comentariu: