Nimeni nu se pune cu Rusia

11 August 2008, Adevarul

Graba presedintelui Mihail Saakasvili de a forta ocuparea regiunii separatiste Osetia de Sud, amendata de majoritatea analistilor, a servit pana la urma scopurilor Moscovei.

Strategia georgiana, care miza pe o reactie de sustinere a Occidentului, interesat sa sprijine o alternativa la tranzitul de hidrocarburi, controlat de Rusia, a dat gres.

In afara condamnarilor de rigoare si a apelurilor la incetarea ostilitatilor, nimeni nu s-a incumetat sa se amestece, direct si decisiv, de partea Georgiei, in acest conflict.

Ipotetica alternativa de tranzit a hidrocarburilor, printr-o regiune sfasiata de tulburari si curente separatiste, nu a convins Vestul.

Dezamagit de reactia occidentalilor, presedintele Saakasvili a batut in retragere, anuntand ca isi retrage trupele din Osetia de Sud.

In pofida gestului, Rusia a continuat sa pedepseasca Georgia, ultimele bombe cazand la periferia capitalei georgiene Tbilisi. in doar trei zile, acest razboi, disproportionat, a facut deja cateva sute de victime - mii, dupa alte surse.

Rusia a vrut sa arate ca ramane singura alternativa pentru tranzitul de hidrocarburi catre Europa

Moscova profita de lipsa de vointa sau de incapacitatea de reactie a organizatiilor internationale pentru a arata ca zona Caucazului ramane in sfera ei de influenta.

Rusia vrea sa demonstreze prin conflictul din Osetia de Sud ca Georgia nu este o alternativa serioasa pentru tranzitul de hidrocarburi, asupra caruia Moscova detine in prezent monopolul.

Obiectivul Moscovei 'nu este poate controlul direct al regiunii, dar, in orice caz, Moscova vrea sa demonstreze ca aceasta regiune este in continuare instabila, si deci nu poate fi o alternativa serioasa pentru tranzitul de hidrocarburi, asupra caruia Rusia pretinde in prezent ca detine monopolul', a explicat fostul ministru de Externe georgian David Zurabishvili.

'Acest conflict ar trebui sa fie o mare miza pentru europeni, deoarece este pusa in joc securitatea lor energetica', sustine si Alexandros Petersen, expert la Centrul pentru Studii Internationale si de Securitate din Washington, citat de NewsIn.

Bombe impotriva rutelor energetice

Miza energetica este evidenta si daca ne uitam la actiunile militare ale Moscovei. Fortele militare rusesti au 'devastat complet portul Poti de la Marea Neagra, important pentru transportul de resurse energetice de la Marea Caspica si care se afla in apropierea oleoductului Baku-Supsa si a terminalului petrolier Supsa', a declarat intr-un comunicat ministerul georgian de Externe. 'Inainte de toate, exista un interes vital al Occidentului. Cea mai mare amenintare la adresa Europei este monopolul rus asupra rutelor de transport energetic.

Daca Georgia este infranta, sperantele Europei la independenta energetica de Rusia vor fi si ele spulberate', scrie Edward Lucas intr-un editorial publicat de cotidianul 'The Times'. Organizatiile internationale s-au dovedit incapabile sa ofere o solutie crizei din Caucaz.

Natiunile Unite au picat examenul

Consensul necesar adoptarii unei rezolutii in Consiliul de Securitate al Natiunile Unite a fost imposibil de gasit in conditiile in care Rusia, actor direct implicat in conflict, detine dreptul de veto. NATO nu poate invoca articolul 5, deoarece Georgia, desi stat ce doreste sa adere la Alianta, nu este membra a acesteia.

Presedintia franceza a UE a anuntat, la randul sau, ca in aceasta saptamana va convoca un summit pe problema razboiului din Caucaz, insa analistii considera ca Bruxelles-ul nu va putea influenta cu nimic desfasurarea ostilitatilor.

Presa rusa s-a grabit ieri sa anunte ca acest razboi ar periclita decisiv, pe termen mediu, sansele Georgiei de a adera la NATO. insa analistii atentioneaza ca oricum, fara rezolvarea problemelor separatiste generate de Osetia de Sud, Abhazia si Adjara, sansele Tbilisiului de a adera la NATO erau nule.

'Stop imperialismului rusesc!'

Doar patru state est-europene au reactionat extrem de dur la adresa politicii Moscovei in regiune. Presedintii Lituaniei, Estoniei, Letoniei si Poloniei au cerut UE si NATO sa se opuna politicii 'imperialiste' a Kremlinului.
'UE si NATO trebuie sa preia initiativa si sa se opuna propagarii politicii imperialiste si revizioniste in estul Europei', se arata in declaratia semnata de presedintii eston - Toomas Hendrik Ilves, leton - Valdis Zatlers, lituanian - Valdas Adamkus, si polonez - Lech Kaczynski. 'Federatia Rusa a depasit linia rosie in mentinerea pacii si stabilizarea zonei de conflict si protectia cetatenilor rusi din afara frontierelor', se arata in declaratie.

'Ofensiva georgiana s-a bazat pe o strategie gresita'

Presa internationala comenteaza conflictul din Osetia de Sud apreciind ca presedintele georgian s-a pripit cand a ordonat declansarea campaniei militare impotriva fortelor separatiste osete.

Publicatia britanica 'The Independent' scrie ca este posibil ca presedintele georgian Mihail Saakasvili sa fi cazut in capcana Rusiei. Campania-fulger initiata de Georgia nu isi are rostul pentru o tara cu o pozitie slaba. Saakasvili a mizat pe faptul ca Jocurile Olimpice vor fi un paravan pentru campania sa militara, dar aceasta decizie nu a facut decat sa-i confere o imagine duplicitara, mai ales prin anuntul privind incetarea violentelor facut inainte de a demara ostilitatile.

In actualul context, perspectiva unui acord intre Republica Moldova si Transnistria este tot mai indepartata, iar Rusia va decide, probabil, sa-si mentina flota la Marea Neagra si dupa 2017 si va avea impresia ca a transat problema extinderii NATO spre flancurile sale.

Decizie nechibzuita

'The Observer' scrie ca presedintele Saakasvili este un lider care isi asuma riscuri, variind de la un pacificator la un adept al razboiului, de la un democrat la un autocrat, de multe ori scos din situatii-limita de catre oficialii internationali.

Liderul de la Tbilisi a fost nechibzuit crezand ca acesta este un razboi pe care il poate castiga sau pe care Occidentul si-l doreste, adauga cotidianul britanic.Statele membre NATO ar trebui sa trimita Georgiei un mesaj puternic potrivit caruia Alianta se asteapta ca tarile candidate la aderare sa dea dovada de maturitate diplomatica.

SUA au nevoie de Rusia

De cealalta parte, mesajul transmis Moscovei ar trebui sa mentioneze ca, printr-o replica moderata la actiunea nesabuita a Georgiei, Kremlinul poate dovedi ca toate stereotipurile care asociaza diplomatia rusa cu perioada Razboiului Rece sunt false, subliniaza 'The Observer'.

Desi Statele Unite considera Georgia cel mai fidel aliat din fostul bloc sovietic, Washingtonul are mare nevoie de sprijinul Rusiei intr-o serie de dosare vitale, precum cel iranian, pentru a risca o interventie clara de partea Tbilisiului, scrie, la randul sau, 'The International Herald Tribune'.

Oficialii administratiei Bush sunt tot mai constienti ca Statele Unite nu pot impune orice decizie la nivel mondial si din acest motiv Washingtonul trebuie sa-si aleaga prioritatile, mai ales cand vine vorba despre Rusia, adauga publicatia citata.

Sursa: Adevarul